meniu
Creative Ones

Ce înseamnă Lean Thinking? Care este valoarea adăugată generată prin folosirea Lean Six Sigma și cum se leagă cu procesul de proiectare al aplicațiilor online? Iată câteva întrebări, la care vom răspunde în acest articol.

Se întâmplă deseori, ca mintea unui om de business să fie preocupată cu precădere de către o sigură idee: "Cum să obțin rezultate, și cât mai repede cu putință".

Un “zgomot” puternic, născut dintr-o lume în care aproape totul curge în viteză, în care cuvintele îmbunătățire, progres, evoluție, capătă valențe „supersonice”, ideea de îmbunătățire transformându-se deseori în rezolvare imediată, cuvântul „progres” fiind derivat în creștere accelerată, iar ideea de "evoluție", primind de multe ori eticheta de revoluție: revoluție tehnologică, revoluție în modul de comunicare, și toate aceste lucruri, pentru a menține o cultură a lui “Aici, Acum și Imediat!”.

Totuși, uneori, a încetini ritmul, înseamnă de fapt a accelera, și nu către rezultate imediate, dar mai degrabă către rezultate sustenabile, care să susțină pe termen lung viziunea unei companii.

Conceptul de Lean Thinking

Între anii 1920 și 1930, Sakichi Toyoda a dezvoltat conceptul de Lean Thinking, atribuit inițial lui Henry Ford, concept clădit pe o serie de principii conectate în ideea de formare a unei culturi industriale, ce produce rezultate sustenabile, pe termen lung, și mai puțin în ideea de a obține rezultate imediate.

Ulterior, între anii 1940 – 1950, Taiichi Ohno a implementat aceste principii în cadrul companiei Toyota, construind un sistem de management extrem de performant, consacrat sub numele de Toyota Production System (TPS). În anul 1947, compania Toyota producea doar 100 000 de mașini pe an. În anul 2000, compania producea aproape 6 milioane de mașini pe an, operând în 25 de țări, având 56 de fabrici.

Doar o mică parte dintre principiile Toyota, din spatele acestor rezultate fără “zgomot”:

  1. Creează valoare în jurul a ceea ce clientul dorește să obțină.
  2. Identifică fluxul de valoare din procesul tău actual de producție (bunuri sau servicii).
  3. Îmbunătățește fluxul actual de producție sau servicii prin identificarea și eliminarea pierderilor din proces:
    • Supraproducția
    • Stocurile
    • Defectele
    • Mișcarea (în plus)
    • Supraprocesarea
    • Așteptarea
    • Transportul (materialelor, produselor, chiar și al serviciilor).
    Putem să adăugăm aici și talentul neutilizat, care este o altă formă de pierdere. Omul, este cel mai mare asset al unei companii, iar valorificarea acestui asset înseamnă progres compus pentru o companie, valoare care generează valoare, asemenea unei dobânzi compuse.
  4. Creează un flux de producție lin, fără întreruperi.
    One pice flow – astfel, vei evita apariția pierderilor generate de așteptare (oameni care așteaptă materiale sau servicii, echipamente care așteaptă să fie utilizate, etc).
  5. Produce doar ceea ce trebuie, când trebuie și cât trebuie – sistemul “pull”, în detrimentul sistemului “push”, pentru a evita supraproducția.

Six Sigma & Design for Six Sigma

Sunt mai multe de spus aici, însă cum se leagă acest lucru cu dezvoltarea aplicațiilor online? Aici intervine cel de-al doilea instrument, Six Sigma, mai exact Design for Six Sigma sau pe scurt DFSS. De ce este important să implementăm DFSS în proiectele de dezvoltare a aplicațiilor online?

Aplicațiile online joacă un rol crucial în activitătile zilnice ale utilizatorilor, iar calitatea acestora poate avea un impact semnificativ asupra satisfacției clienților și a performanței afacerii. Implementarea DFSS in acest proces poate ajuta la:

  1. Identificarea și eliminarea surselor de eroari și defecte din aplicație, cum spuneam mai devreme, fiind și una dintre cele 7 tipuri de pierderi.
  2. Creșterea satisfacției clienților prin livrarea de aplicații de calitate.
  3. Reducerea costurilor prin eliminarea defectelor și proceselor ineficiente.
  4. Creșterea productivității prin optimizarea proceselor de dezvoltare.

Pentru a putea aplica cu sucess DFSS în dezvoltarea aplicațiilor online, trebuie să parcurgem 5 faze importante, astfel:

  1. Definire: În această fază, se definește proiectul prin stabilirea obiectivelor și cerințelor, precum și prin identificarea potențialelor surse de variație. De exemplu, obiectivul proiectului poate fi de a crea o aplicație de e-commerce cu un proces de cumpărare ușor și intuitiv. Cerințele ar putea include capacitatea de a face plăți sigure, funcționalități personalizate pentru utilizatori și performanță ridicată. Sursele de variație ar putea fi problemele cu procesul de realizare a plății sau cu funcționalitățile personalizate.
  2. Analiză: În această fază, se colectează date și se utilizează tehnici statistice pentru a analiza sursele de variație identificate în faza de definire. De exemplu, se pot colecta informații despre problemele raportate de către utilizatori, cu privire la procesul de realizare a plăților și se pot utiliza tehnici de problem-solving pentru a identifica cauzele comune ale acestor probleme.
  3. Proiectare: În această fază, se proiectează soluții pentru a elimina sursele de variație și a îmbunătăți procesele. Astfel, se poate proiecta o soluție de securitate a plăților care să elimine problemele identificate și sa crească gradul de siguranță.
  4. Verificare: În această etapă, se verifică dacă soluțiile proiectate funcționează așa cum au fost planificate. Se efectuează teste pentru a verifica dacă soluția de securitate a plaților este eficientă și daca rezolvă problemele identificate.
  5. Control: În ultima etapă, se implementează măsurile de control pentru a se asigura că nivelul de calitate al aplicației se menține pe termen lung. În cazul exemplului nostru, se pot programa verificări periodice ale soluției de securitate a plăților pentru a ne asigura că funcționează în continuare la nivelul dorit.

Acestea sunt câteva exemple ale modului în care fiecare fază din Design for Six Sigma poate fi aplicată în dezvoltarea aplicațiilor online. Este important de reținut că fiecare fază trebuie abordată cu atenție și rigurozitate, astfel încât să se obțină rezultate optime.

În încheiere, nimic nu mi se pare mai potrivit decât exercițiul de retorică făcut de către Malcom Gladwell, care se aplică foarte bine și în cazul procesului de dezvoltare a aplicațiilor online: Perfecțiunea nu este atinsă când nu mai există ceva de adăugat, ci atunci când nu mai există ceva de îndepărtat."

Liviu Prodan, LSS Master Black Belt și fondator Tikal Academy

Clientii nostri


Abilitatile noastre


Cu ce te putem ajuta?

Suntem aici pentru tine!

Go Trimite Cerere
Whatsapp Whatsapp